România a suferit o transformare rapidă în ultimii ani, depășind așteptările regionale și reușind să se poziționeze mai bine în comparație cu țări vecine precum Ungaria. Evoluția economică, creșterea nivelului de trai și accesul la fonduri europene au contribuit substanțial la această schimbare pozitivă. În acest articol, vom explora principalele diferențe dintre România și Ungaria, folosind cele mai noi date disponibile pentru anul 2024, și vom vedea ce anume asigură României un avans clar la nivel regional.
În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, România a depășit Ungaria, ajungând la același nivel cu Polonia și Estonia. Potrivit datelor Eurostat, România a atins 79% din media UE, peste nivelul Ungariei care se situează la 77%. De asemenea, salariul mediu anual ajustat în România a fost în 2023 de peste 17.700 euro, față de aproximativ 16.800 euro în Ungaria.
Salariul minim brut este de asemenea mai ridicat, cu România situându-se la peste 800 euro, depășind astfel Bulgaria și Ungaria. Aceste aspecte evidențiază un avans clar al României în regiune, iar această tendință este confirmată și de analiza comparativă detaliată realizată de Economedia.
Inflația rămâne o provocare pentru ambele state, însă România a reușit să gestioneze mai bine acest aspect decât Ungaria. În martie 2024, România înregistra o inflație de 5,1%, în timp ce Ungaria era aproape, cu 4,8%. Cu toate acestea, nivelul prețurilor rămâne mai scăzut în România, lucru ce a dus la creșterea turismului de cumpărături din Ungaria către țara noastră. Presa maghiară notează că, după aderarea României la spațiul Schengen, numeroși locuitori din zonele de graniță preferă să își facă aprovizionarea în România, datorită prețurilor mai bune la alimente, electronice și materiale de construcții. Acest fenomen este detaliat în articolul Adevărul, subliniind impactul economic și social al acestei tendințe recente.
România a înregistrat o stagnare economică la începutul anului 2024, însă a evitat scăderea economică la care a ajuns Ungaria. Conform prognozelor BERD, PIB-ul României ar urma să crească cu 1,6% în acest an și să avanseze cu 2,4% în 2026. Ungaria, în schimb, se confruntă cu o economie sub presiune, performanța industriei fiind în scădere pentru al doilea an consecutiv.
În ceea ce privește deficitul bugetar, România a avut în 2023 cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană — 9,3% din PIB, comparativ cu 4,9% în Ungaria. Acesta este un punct slab pentru România, implicând nevoia de reforme fiscale și o gestiune mai riguroasă a cheltuielilor publice pentru perioada următoare. Mai multe detalii pot fi găsite în analiza de pe Economedia.
România reușește să atragă investitori globali, fiind preferată în special de companii tehnologice precum Microsoft și Amazon. Totodată, leul românesc a dovedit o stabilitate mai mare decât forintul maghiar. Între 2010 și 2024, deprecierea leului față de euro a fost de doar 15%, comparativ cu o scădere de 30% pentru forint. Industria maghiară, însă, rămâne competitivă datorită prezenței marilor companii auto.
Pe de altă parte, Ungaria se confruntă cu limitări de investiții și un grad ridicat de dependență de parteneri precum Rusia și China, pe fondul conflictelor cu Uniunea Europeană și a pierderii unor fonduri europene vitale. Detalii suplimentare despre această situație pot fi citite în Adevărul.
România a depășit Ungaria în privința unor indicatori economici majori: salarii, paritatea puterii de cumpărare și stabilitatea monedei. Totuși, provocări precum deficitul bugetar și gestionarea inflației persistă. Pe termen scurt, avantajele competitive ale României depind de menținerea unei absorbții eficiente a fondurilor europene și de consolidarea mediului de afaceri. Dacă trendul actual continuă, România poate rămâne lider regional și în anii următori.
Pentru cei interesați să aprofundeze subiectul evoluției economice românești comparativ cu Ungaria, recomandăm analiza detaliată de pe Economedia precum și articolul din Adevărul.